Raportul Draghi – UE, încotro?

Sursa foto: rfi.fr.ro

Raportul draghi

Deși poate nu avem acest reflex creat în administrația românească și, poate, prea puțin dezvoltat și în mediul politic, situația geopolitică și economică internațională ne obligă să fim mai atenți și analitici cu propunerile personalităților experimentate sau a altor entități cu competențe deja consacrate din administrația europeană.

Deși pentru noi, Orama, este mai mult un exercițiu de analiză și sinteză, încercăm în articolul de azi să punem bazele unei discuții despre posibile intervenții pe care le-ar putea avea Comisia Europeană în direcțiile strategice de finanțare pentru perioada următoare. Vom face așadar o prezentare a raportului Draghi, încercând să rămânem cât mai strict în această notă a expunerii fără a trece în zona analizei tocmai pentru a păstra acest articol ca bază de discuție, la care vom adăuga și altele, ca în final să putem avea o imagine mai amplă ce să ne permită o analiză mai concretă a măsurilor propuse și a corelării acestora cu direcția setată de Comisia Europeană.

„Viitorul competitivității europene”, apare într-un moment critic pentru Europa și își propune să contureze o nouă strategie industrială care să depășească barierele existente și să redea Uniunii Europene forța competitivă. Este prezentat cu susținerea explicită a unor figuri de rang înalt, inclusiv președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde. Raportul recunoaște contribuția importantă a lui Paolo D’Aprile, Pauline Rouch și Jonathan Yiangou în redactarea sa.

Obiectivul fundamental al raportului este identificarea cauzelor care stau la baza slăbirii poziției UE în sectoare strategice cheie și propunerea unor măsuri concrete pentru redresare. Aceste propuneri nu sunt simple aspirații, ci pași concreți, mulți dintre ei cu aplicabilitate rapidă, menite să producă un impact real asupra perspectivelor Uniunii Europene pe termen scurt și mediu.

Raportul subliniază că, deși UE dispune de puncte forte fundamentale, nu reușește în prezent să le transforme în industrii productive și competitive la nivel global. Europa are un model care combină o economie deschisă, concurență ridicată pe piață, un cadru legal solid și politici active de combatere a sărăciei și de redistribuire a veniturilor.

Acest model a condus la un grad ridicat de integrare economică și dezvoltare umană, cu niveluri scăzute de inegalitate în comparație cu țări precum SUA și China. Piața Unică acoperă 440 de milioane de consumatori și 23 de milioane de companii, reprezentând aproximativ 17% din PIB-ul global. Europa excelează, de asemenea, în guvernanță, sănătate, educație și protecția mediului, multe state membre situându-se pe poziții înalte în aplicarea statului de drept. Sistemele de educație și formare oferă rezultate solide, iar UE este lider mondial în domeniul sustenabilității și al standardelor de mediu, având obiective ambițioase de decarbonizare și cea mai mare zonă economică exclusivă din lume.

Totuși, raportul identifică trei transformări majore pe care Europa trebuie să le abordeze:

1. Accelerarea inovației și găsirea de noi motoare de creștere

UE se confruntă cu cerere externă în scădere – în special din China – și cu o presiune competitivă tot mai mare din partea companiilor chineze. BCE menționează că ponderea sectoarelor în care China concurează direct cu exportatorii din zona euro a crescut semnificativ de la 25% în 2002 la aproape 40%. În același timp, cota UE în comerțul mondial este în declin, mai ales după pandemie. Poziția Europei în tehnologiile avansate – esențiale pentru viitoarea creștere – se deteriorează. Doar 4 din cele mai mari 50 de companii tehnologice din lume sunt europene, iar cota UE din veniturile globale din tech a scăzut de la 22% în 2013 la 18% în 2023, în timp ce cea a SUA a crescut de la 30% la 38%.

Pentru a contracara acest trend, Europa trebuie să își accelereze semnificativ inovația pentru a-și menține leadershipul în industrie și a dezvolta tehnologii de avangardă. Raportul consideră revoluția digitală, în special cea declanșată de Inteligența Artificială (IA), o oportunitate pentru Europa de a-și remedia lipsurile în inovație și productivitate.

Se propune reformarea următorului Program-Cadru de Cercetare și Inovare (posibil FP10) prin:

• Reorientarea pe priorități convenite
• Creșterea bugetului pentru inovație disruptivă
• Transformarea Consiliului European pentru Inovare într-o agenție de tip ARPA
• Dublarea bugetului programului (200 miliarde EUR/7 ani), cu condiția reformelor
• Extinderea sprijinului pentru cercetarea fundamentală prin ERC

Se subliniază necesitatea atragerii și păstrării cercetătorilor de top și a creării unui mediu favorabil finanțării inovației disruptive, start-upurilor și scale-upurilor, inclusiv prin extinderea stimulentelor pentru business angels și capital de risc, și folosirea BEI și a băncilor promoționale naționale.

2. Reducerea prețurilor la energie și accelerarea decarbonizării

Peisajul energetic s-a schimbat radical după invazia rusă în Ucraina. Deși prețurile au scăzut, companiile europene plătesc în continuare 2-3 ori mai mult pentru electricitate și 4-5 ori mai mult pentru gaze decât cele din SUA. Decarbonizarea este o șansă pentru Europa de a conduce în tehnologii curate și soluții circulare, dar necesită aliniere politică și investiții masive publice și private.

Raportul propune:

• Un plan comun pentru decarbonizare și competitivitate
• Accelerarea permiselor pentru proiecte verzi (inclusiv energie regenerabilă, nucleară, hidrogen, captarea carbonului etc.)
• Digitalizarea proceselor de autorizare și întărirea capacității administrative
• Crearea unui regim „al 28-lea” pentru Proiectele Importante de Interes European Comun (IPCEI) pentru interconectoare
• Un plan industrial pentru sectorul auto care să evite delocalizările și preluările străine

Se recomandă o abordare neutră din punct de vedere tehnologic pentru atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor de CO₂.

3. Creșterea securității și reducerea dependențelor

Având o economie foarte deschisă și o dependență ridicată de importuri, UE trebuie să dezvolte o veritabilă politică economică externă, să constituie rezerve strategice și să construiască parteneriate industriale.

Pentru materiile prime critice:

• Implementarea rapidă și integrală a Regulamentului CRMA
• Strategie completă pentru lanțul de aprovizionare (extragere – procesare – reciclare)
• Crearea unei platforme UE pentru materii prime critice pentru achiziții comune și negociere colectivă

Pentru apărare:

• Consolidarea capacității industriale europene de apărare
• Creșterea finanțării pentru cercetare în domeniul apărării
• Suport pentru IMM-uri inovatoare din sectorul apărării
• Crearea unui program de tip „Proiecte Europene de Interes Comun în Apărare”

Pentru spațiu:

• Reformarea guvernanței ESA
• Armonizarea reglementărilor și standardelor
• Crearea unui Fond Industrial Spațial Multiscop
• Creșterea investițiilor în cercetare spațială și preferință europeană pentru IMM-urile inovatoare

Strategia industrială propusă are trei piloni principali:

1. Implementarea completă a Pieței Unice

   Asta va permite scalarea companiilor inovatoare, mobilizarea investițiilor private și reducerea fragmentării. Se estimează că UE pierde aproximativ 10% din PIB-ul potențial din cauza fricțiunilor comerciale interne.

2. Finanțarea investițiilor masive

   Acest lucru este necesar digitalizării, decarbonizării și capacității de apărare – cel puțin 750–800 miliarde EUR anual în perioada 2025–2030 (4,4–4,7% din PIB-ul UE). Raportul propune:

• Creșterea cotei de investiții din PIB la 27%
• Integrarea piețelor de capital europene
• Crearea unui Pilon de competitivitate în următorul buget multianual
• Reformarea structurii bugetare și crearea de scheme dedicate pentru scale-upuri și capacități industriale

    3. Reformarea guvernanței UE, inclusiv:

• Accelerarea procesului decizional (durata actuală medie: 19 luni)
• Utilizarea principiului subsidiarității și reducerea sarcinii administrative
• Instituirea unui cadru de coordonare a competitivității pentru priorități strategice
• Numirea unui Vicepreședinte al Comisiei responsabil cu simplificarea
• Reducerea cu 25% a obligațiilor de raportare (50% pentru IMM-uri)
• Introducerea unui test de competitivitate pentru toate noile propuneri legislative
• Utilizarea inteligenței artificiale pentru sarcini administrative și de conformitate

În esență, raportul este unul destul de dur care descrie o economie europeană aflată sub presiuni externe semnificative și confruntată cu slăbiciuni structurale interne, în ciuda fundațiilor solide. Direcția propusă este una a intervenției strategice, axată pe investiții masive în inovație, tranziție energetică și securitate. Aceasta necesită nu doar finanțare, ci și reforme profunde ale modului în care UE și statele membre cooperează, reglementează și alocă resursele către priorități strategice comune. Raportul oferă o foaie de parcurs detaliată, cu propuneri specifice, menite să reaprindă creșterea durabilă și să asigure viitorul competitiv al Europei într-un peisaj global în schimbare.

Pentru mai multe articole de actualitate, accesează blogul nostru.